• Imagen
  • Imagen
  • Imagen
  • Imagen
  • Imagen
  • Imagen
De pe net adunate si postate

Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici

Este între Valea Ogradena şi Ogaşul Turcului, Județ Mehedinți

Rezervaţie naturală

Înființare: 1980

Deschis turiștilor

Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici - este de tip mixt, avȃnd o suprafaţă totală de 215 ha şi este amplasată între Valea Ogradena şi Ogaşul Turcului...

Trasee amenajate: da

Trasee marcate: da

Condiții de vizitare: plimbare cu vaporul prin Cazanele Dunării

În această zonă, Dunărea străbate cea mai îngustă şi mai grandioasă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Dunării. Cazanele au o lungime de circa 9 de km. În unele locuri Dunărea se îngustează pȃnă la 230 m, îngreunȃnd navigaţia. Fluviul este mărginit de pereti verticali, stȃncosi. Adȃncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor viteza de scurgere a apei depăşeşte 5 m/s. Prin Cazanele Dunării se înţelege porţiunea de defileu cuprinsă între gurile de vărsare a rȃurilor Plaviseviţa şi Ogradena, fiind formate din două porţiuni distincte: Cazanele Mari şi Cazanele Mici, despărţite între ele printr-un golf semicircular, bazinetul Dubova. Între Plaviseviţa şi bazinetul Dubova se întind pe o lungime de 3,8 km Cazanele Mari, încadrȃndu-se între masivul calcaros Ciucaru Mare ( 318 m ) pe teritoriul Romȃniei, ai cărui pereţi abrupţi mărginesc latura stȃngă a fluviului şi Stirbatul Mare (Veliki Strbac - 768 m ), pe malul sȃrbesc. La baza peretelui de calcar ce flanchează această porţiune a Cazanelor Mari există două cavităţi: peşterile Gura Ponicovei şi Veterani.

Între bazinetul Dubovei si Ogradena se află Cazanele Mici, care se întind pe o lungime de 3,6 km, fiind poziţionate între Ciucaru Mic (313 m) şi Stirbatul Mic (Mali Strbac - 626 m) pe teritoriul Serbiei. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat în stȃncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal avand dimensiunile 40 m înălţime şi 25 m - lăţime. Chipul lui Decebal, a fost sculptat, între anii 1994-2004 prin finanţarea lui Iosif C-tin Drăgan, pe malul stȃncos de la vărsarea rȃului Mraconia în Dunăre. Este cea mai mare sculptură în piatră din Europa, înaltă de 55 m şi lată de 25 m. A fost sculptată după modelul celei din stȃnca Muntelui Rushmore, are cu 6 m mai puţin decȃt Statuia Libertăţii, cu opt mai mult decat monumentul lui Christos din Rio de Janeiro şi cu aprox.10 m mai mult decȃt înălţimea legendarului Colos din Rhodos. Sub chipul lui Decebal se găseşte o inscripţie în latină:"DECEBAL REX - DRAGAN FECIT"("Regele Decebal - făcută de Dragan").

Vedeţi cum va fi prognoza meteo în Romȃnia, căci pe lȃngă plimbarea cu vaporul prin Cazanele Dunării, zona vă oferă şi alte puncte de atracţie ce merită vizitate. Mănăstirea Mraconia – situată la 15 Km de Orşova, a fost ridicată pe fostul loc de dirijare a navelor pe Dunăre numit „La balon”, unde pȃnă în 1967, se găsea o veche mănăstire numită Mracunia. Construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier 1 a dus la sacrificarea lăcaşului de cult, apele lacului de acumulare înghiţind ruinele mănăstirii, botezată de localnici "mănăstirea de sub ape". Cȃnd nivelul Dunării scade foarte mult, ruinele în formă de cruce ale vechiului lăcas pot fi văzute cu ochiul liber. De-a lungul timpului, a fost cunoscută drept Mănăstirea din Valea Dunării sau de la Ogradena Veche, o fostă comună mehedinteană situată în apropiere şi înghiţită şi ea de apele Dunării.

Tabula Traiana, săpată în stȃncă pe malul sȃrbesc, la ieşirea Dunării din Cazanele Mici, comemorează marşul triumfal al trupelor imperiale romane spre Dacia şi victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în anul 105. Textul s-ar traduce astfel: “Împăratul Cesar Nerva Traian Augustul, fiul divinului Nerva, învingător al germanilor, cel mai mare dintre preoţi, avȃnd pentru a patra oară puterea tribuniciară (anul 100 e.n.) părinte al patriei, consul pentru a treia oară, a refăcut drumul, după ce l-a adȃncit în munţi şi i-a inlocuit podeaua” Peştera Ponicova - este sapată în malul stȃng al Dunării, în masivul muntos Ciucaru Mare. Peştera este compusă dintr-o serie de galerii care comunică între ele, situate pe două etaje. Etajul superior este fosil în întregime, iar etajul inferior este subfosil. Galeria Principală (Galeria Ponicovei) uneşte intrarea de la nivelul inferior al pȃrȃului Ponicova cu intrarea de la nivelul Dunării, şi are o lungime de 400 m cu o denivelare de 36 m. Această galerie atinge înălţimi de pȃnă la 26 m. Peştera Veterani - este sapată în malul stȃng al Dunării, în Cazanele Mari, în masivul muntos Ciucaru Mare, la 500 m aval de Peştera de la Gura Ponicovei, sub peretele denumit Pȃnza Curii. Alt. abs. 73 m. Peştera este mijlocie, 64 m şi este în întregime fosilă şi are un caracter usor ascendent. Peştera are o galerie scurtă de acces, o sală mare (de 28 m lăţime şi 37 m lungime, înaltă de pană la 20 m). Sala este luminată direct printr-o fereastră. Există o galerie vestică ascendentă dezvoltată pe diaclaze, la intrarea căreia se află un zid de fortificaţie din piatră, parţial distrus. În partea terminală a sălii există amenajată o fȃntană - "Fȃntana Turcului”. Peştera Veterani a fost considerată sanctuarul zeului Zamolxe de către daci, apoi a servit ca sălaş pentru animale pȃnă la construirea barajului de la Porţile de Fier. În peşteră s-au construit fortificaţii cuprinzȃnd ziduri de piatră începȃnd cu sec. al XIII-lea, cunoscută din documentele vremii sub numele de "Peth". Cetatea Trikule - "trei turnuri" ("kule"= turn în limba turcă) - ridicată în sec.al xv-lea , pentru a opri expansiunea otomană spre vest. Ansamblul Cetătii TriKule a fost inundat în urma amenajării lacului de acumulare Porţile de Fier 1, la suprafaţă observȃndu-se doar două turnuri, cel de-al treilea fiind vizibil numai în condiţii de nivel foarte scăzut al apei. În Rezervaţia Cazanele Mari şi Cazanele Mici abundă vegetaţia submediteraneană, dar şi plantele rare: fagul de Crimeea, fagul oriental, carpiniţa, mojdreanul, laleaua cazanelor, ghimpele, brȃnduşa galbenă, alunul turcesc, păducelul negru, stȃnjenelul de stȃncă, iar în zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvoltă tisa ( taxus baccata ), relict terţar şi monument al naturii. În ceea ce priveşte fauna, se întȃlneşte o mare diversitate de specii: dihorul pestriţ, popȃndăul, potarnichea de stancă, broasca dalmatică, ţestoasa de uscat, salamandra, scorpionul, egreta mică, rȃndunica de stȃncă.

Cale de acces: cu maşina de la Orşova - Eselniţa - Dubova sau cu vaporul din Orşova

Sursa